În această cauză a trebuit să răspundem unei provocări neașteptate determinate de faptul că, deși se cunoșteau deficiențele sistemului penitenciar atât la nivel european cât și la nivel național, reprezentantul Statului român, în apărările formulate, a ales să prezinte Curții Europene o situație substanțial diferită și să afirme faptul că reclamantul a beneficiat de condiții normale (…)
Apărarea dreptului de proprietate al justițiabililor prin contestații care vizează anularea deciziilor de invalidare emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, reprezintă o provocare constantă încă din anul 2005, dar și un angajament ferm al cabinetului de a veghea la respectarea prevederilor art. 1 din Primul Protocol Adițional al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Cetățenești.
Persoanele îndreptăţite la cota-parte din imobil care nu au formulat notificare în condiţiile Legii nr. 10/2001, sunt asimilate renunţătorilor, operând acrescământul. Actele normative prin care un bun imobil preluat în mod abuziv este trecut în domeniul public, au caracter inferior Legii nr. 10 din 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv.
Legea nr. 165 din 2013. Legea nr. 10 din 2001
În absenţa unor probe contrare, existenţa şi, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.
Persoana individualizată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusă că deţine imobilul sub nume de proprietar.
Probele obținute prin interceptarea comunicațiilor și a oricărui tip de comunicare la distanță de către S.R.I. sau „alte organe ale statului” sunt nelegale, iar potrivit art. 102, aliniat 3 Cod procedură penală, nu pot fi folosite în procesul penal.
Față de data declarării scadenței anticipate a contractului de credit și de momentul la care a fost începută executarea silită a debitoarei, instanța a constatat că termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită s-a împlinit.
În condițiile în care Casa Județeană de Pensii și Casa Națională de Pensii resping cererea pentru recalcularea drepturilor de pensie este necesar a se formula acțiune privind anularea hotărârilor emise și obligarea Casei Județene de Pensii la emiterea unei noi decizii de pensionare în care, la stabilirea drepturilor de pensie să fie avute în vedere și adeverințele care nu au fost luate în considerare.
Efectuarea cercetării disciplinare este o condiție imperativă a legii, întrucât ea reprezintă singura concretizare a garanției de respectare a dreptului de apărare pe toată durata desfășurării acțiunii disciplinare, sancțiunea nerespectării acestei prevederi fiind nulitatea absolută a deciziei emise de angajator.
Conditiile prevazute de legislatia muncii pentru valorificarea veniturilor anterior datei de 01.04.2001 pentru a fi luate in considerare la stabilirea si calcularea pensiilor sunt includerea lor in baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare, inregistrarea in carnetul de munca si plata contributiei de asigurari sociale pentru aceste venituri.
Consecința nerespectării prevederilor art. 75, aliniat 1 din Codul muncii este aceea a nulității actului de concediere conform dispozițiilor art. 78 din Codul muncii, în interpretarea obligatorie dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 8/2014