Infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor

Având în vedere faptul că, în noua realitate în care trăim, realitate influențată de apariția pandemiei coronavirus (Covid-19), de la momentul declarării stării de urgență și până în prezent au fost deschise mai multe dosare penale pentru săvârșirea infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor, considerăm util să oferim câteva explicații cu privire la această infracțiune, în sensul de a vă informa cu privire la modificările aduse textului de lege și cu privire la noile pedepse aplicabile. De asemenea, apreciem util să fie cunoscute câteva aspecte legate de procedură, precum și cu privire la posibilitatea de constituire ca parte civilă în dosarul penal a persoanelor care au fost infectate de către cei care au săvârșit infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor sau constituirea ca parte civilă a moștenitorilor persoanelor decedate ca urmare a infectării cu noul tip de coronavirus.
Infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor este prevăzută la art. 352 din Codul Penal, iar anterior modificărilor aduse la data de 20 martie 2020 acest articol cuprindea doar doua aliniate. În primul aliniat, pe lângă textul infracțiunii, era prevăzută o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amendă, iar în aliniatul al doilea era prevăzută o pedeapsă de la o lună la 6 luni sau amendă, pentru săvârșirea din culpă a infracțiunii.
Prin O.U.G. nr. 28 din 18 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial la data de 20 martie 2020, art. 352 din Codul Penal a fost modificat în substanță, fiind înăsprite pedepsele pentru săvârșirea acestei infracțiuni.
Astfel, nerespectarea măsurilor de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Există foarte multe exemple în presă cu privire la persoane care au fugit din spital sau din zonele de carantină, acestea fiind cercetate în prezent pentru săvârșirea infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor.
În condițiile în care o anumită persoană nu respectă măsurile dispuse de autorități, iar fapta sa are ca urmare răspândirea unei asemenea boli, pedeapsa este de la unu la 5 ani închisoare. Spre exemplu, într-o astfel de situație se pot afla persoanele care au părăsit spitalul sau zonele de carantină, fără încuviințarea autorităților și care au infectat alte persoane, însă persoanele infectate nu suferă vătămări sau nu se produce decesul acestora.
Dacă prin faptele descrise anterior s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de către o persoană care știe că suferă de această boală se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani. În acest caz, tentativa se pedepsește. Adică, dacă persoana care știe că este infectată încearcă prin orice mijloace să infecteze și alte persoane însă acele persoane nu sunt până la urmă infectate, se angajează răspunderea penală chiar dacă rezultatul nu s-a produs, persoana urmând să fie cercetată pentru tentativă la săvârșirea infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor.
Dacă prin fapta prevăzută anterior s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Această formă agravată a infracțiunii presupune un pericol social ridicat, motiv pentru care pedeapsa prevăzută de legiuitor este una foarte aspră.
Prin carantină se înțelege restricția activităților și separarea de alte persoane, în spații special amenajate, a persoanelor bolnave sau care sunt suspecte de a fi bolnave, într-o manieră care să prevină posibila răspândire a infecției sau contaminării.
Așadar, Guvernul României, având în vedere evoluția situației epidemiologice la nivel național și internațional determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și declararea „Pandemiei“ de către Organizația Mondială a Sănătății, în data de 11.03.2020, ceea ce confirma gravitatea și amploarea acestei situații, ținând cont de faptul că neluarea unor măsuri urgente, cu caracter excepțional pentru limitarea infectării cu noul coronavirusul (SARS-CoV-2) în rândul populației ar fi avut un impact deosebit de grav, în principal asupra dreptului la viață și, în subsidiar, asupra dreptului la sănătate al persoanelor, observând că, de la începutul lunii martie un număr tot mai mare de persoane, față de care s-au dispus măsura de carantină instituționalizată sau, după caz, măsura de izolare la domiciliu, nu respectau aceste măsuri, ceea ce denota faptul că măsurile dispuse de autorități nu erau respectate cu rigoare și că prevederile din Codul penal nu aveau un suficient efect de descurajare a comportamentului iresponsabil al unor persoane, a înțeles sa modifice în substanță textul articolului 352 din Codul Penal și să înăsprească pedepsele pentru săvârșirea acestei infracțiuni, așa cum am arătat anterior.
Având în vedere situația în care ne aflăm, vorbim de un pericol social ridicat al infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor determinat de posibilitatea răspândirii în rândul populației a unei boli care găsește omenirea în acest moment într-un moment vulnerabil, fără un vaccin eficient sau care să poată fi obținut rapid, cu tratamente experimentale, unele promițătoare, altele aparent de ajutor la început, dar ulterior abandonată utilizarea lor pentru efecte adverse grave.
Într-o asemenea situație, era necesar ca legiuitorul să intervină ferm, rapid și în mod adecvat pentru a încerca să reformeze comportamentul iresponsabil al unor persoane care nu au înțeles pericolul real al unei boli infectocontagioase.
Intenția noastră nu este de a intra într-o discuție în contradictoriu cu privire la măsurile dispuse de către Guvern în contextul stării de urgență, referindu-ne strict la factorii obiectivi care au determinat modificarea textului de lege privind definirea infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor și a pedepselor aplicabile.
De asemenea, intenția noastră nu este de a intra în analiza elementelor constitutive ale infracțiunii, așa cum facem de obicei în domeniul juridic.
De aceea, după ce am descris infracțiunea și limitele de pedeapsă vă informăm asupra faptului că acțiunea penală se declanșează din oficiu, urmărirea penală este supravegheată de procuror și efectuată de către polițiști, iar la finalul cercetărilor se dispune trimiterea în judecată prin rechizitoriul întocmit de către procuror.
Din punctul nostru de vedere, organele de cercetare penală, împreună cu procurorul care supraveghează urmărirea penală în astfel de cauze, trebuie sa identifice persoanele care au avut de suferit ca urmare a infectării cu noul coronavirus de către o persoană care este cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor.
Această identificare este necesară pentru a da posibilitatea acestor persoane vătămate să se constituie părți civile în astfel de dosare și pentru a fi astfel, măcar parțial, reparat prejudiciul suferit ca urmare a săvârșirii infracțiunii.
În cazul persoanelor care au decedat ca urmare a săvârșirii infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor, este necesar a fi contactate rudele persoanei decedate în vederea constituirii ca părți civile în astfel de dosare.
Textul integral al art. 352 Cod penal, asa cum acesta a fost modificat prin O.U.G. nr. 28 din 2020:
”(1) Nerespectarea măsurilor de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă fapta a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.
(3) Transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de către o persoană care știe că suferă de această boală se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(4) Dacă fapta prevăzută în alin. (2) este săvârșită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
(5) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) și (2) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(6) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (3) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(7) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (4) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(8) Tentativa la infracțiunea prevăzută la alin. (3) se pedepsește.
(9) Prin carantină se înțelege restricția activităților și separarea de alte persoane, în spații special amenajate, a persoanelor bolnave sau care sunt suspecte de a fi bolnave, într-o manieră care să prevină posibila răspândire a infecției sau contaminării.”
În redactarea anterioară modificărilor aduse prin O.U.G. nr. 28 din 2020 infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor prevăzută de art. 352 Cod penal se prezenta astfel:
”(1) Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Dacă fapta prevăzută în aliniatul 1 este săvârșită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la o lună la 6 luni sau amenda.”
Ne aflam astfel în fața unui text de lege care nu era adaptat noilor realități determinate de apariția noului coronavirus, text care trebuia modificat urgent pentru a descuraja orice acțiune sau inacțiune care putea duce la infectarea populației și afectarea relațiilor sociale referitoare la sănătatea publică, precum și pentru a putea oferi organelor de urmărire penală posibilitatea reală de a cerceta și de a dispune trimiterea în judecată a persoanelor vinovate de săvârșirea infracțiunii.